CSR in Romania

As vrea ca aplicarea RSC ca strategie de afaceri sa fie acel ceva care va permite Romaniei o dezvoltare durabila. Pentru moment, cel mai important si recent studiu pe Top 100 companii de la noi din tara ne arata ca responsabilitatea mediului nostru de afaceri e doar o fatada, marketing social si filantropie.

Va trebui ca noi - societatea, organizatiile, cetatenii sa impingem lucrurile spre acel viitor care sa le permita supravietuierea si generatiilor viitoare.


joi, 27 august 2015

Dați vorba mai departe: să comunicăm despre RSC-ul din companii

Anunț pentru toți povestitorii de RSC: un nou proiect de cercetare interesant vă invită să vă implicați

Trăim într-o lume sceptică, iar lucrurile nu par să evolueze înspre mai bine.

Barometrul Încrederii Edelman a înregistrat o nouă scădere a încrederii în mediul de afaceri cu 2% (de la 59% în 2014, la 57% în 2015), în timp ce procentul încrederii în organizațiile non-guvernamentale a scăzut cu 3% (de la 66% în 2014 la 63% în 2015). Peisajul este devastator în Canada și Germania, unde încrederea în mediul de afaceri e în cădere liberă, scăzând cu 15% respectiv 12% în doar un an. 

Așadar, care sunt factorii, ne-am putea întreba, care au condus la aceste schimbări dramatice și, mai important, ce înseamnă aceste schimbări pentru specialiștii în comunicare?

Pentru început, Directorii Executivi (CEO) nu mai sunt purtătorii de mesaj și reprezentanții autorizați ai companiilor în relație cu societatea și comunitățile; locul lor e luat de angajați, de vocile de zi cu zi, de oameni ca oricare dintre noi. Aceasta înseamnă că figurile cu autoritate își pierd puterea de persuasiune și încrederea, așa cum se întâmplă și cu poveștile de legitimare pe care eram obișnuiți să le ascultăm. Acesta nu e altceva decât rezultatul societății rețelelor (networked society) și a omniprezenței tehnologiei și social media; într-o lume plină de neîncredere comunicarea interpersonală este percepută mai degrabă ca ingenuă și autentică. Comunicatorii nu mai pot fi și nu mai sunt la manșă (nici din punct de vedere al mesajului, al viziunii, sau al poveștilor despre propria organizație).

Pentru a capta și a menține atenția rețelelor sociale, comunicatorii trebuie să găsească noi povești de legitimare, unele care le transformă brandurile în mentori și organizațiile în susținători ai procesului de transformare, reinventare a clienților lor.

Responsabilitatea socială corporativă (RSC) are cel mai mare impact atunci când se măsoară reputația unei companii. În conformitate cu cercetările Reputation Institute (2015) există șapte factori care influențează reputația: performanța, produsul/serviciul, inovația, condițiile de muncă, leadership-ul, guvernanța și cetățenia. Crearea unui loc de muncă atractiv, tratarea angajaților cu respect, conducerea unei afaceri în mod responsabil, comportamentul etic, transparența și onestitatea în afaceri, susținerea unor cauze importante pentru societate și protejarea mediului se pot constitui în părți componente ale RSC, astfel că 40% din reputația unei companii țin de aceste dimensiuni ale RSC.

Luând în considerare creșterea încrederii în comunicarea cu semenii și cererea crescândă pentru eroii mundani, eroii de toate zilele se pare că programele corporative de voluntariat ar putea fi cheia pentru provocările la care trebuie să răspundă azi specialiștii în comunicare și răspunsul pentru implicarea mediului de afaceri în procesele transformative ale oamenilor și comunităților. 

Studiul
Ne propunem realizarea unui proiect la nivel internațional: CSR Volunteering Storytelling Research / Cercetare privind povestirile voluntariatului corporativ și căutăm profesioniști, angajați în organizații de orice fel, care au luat parte în ultimii doi ani într-un program de voluntariat corporativ, adică un program de voluntariat pus la dispoziție angajaților de compania în care aceștia lucrează. Studiul nostru dorește să identifice modul în care realizarea unei povestiri reflexive, personale contribuie la procesul de transformare al angajatului, influențează relația percepută și loialitatea față de angajator și perceperea programelor de RSC ale companiei. Dacă ai luat parte la un asemenea program de voluntariat în companie, aceasta e șansa ca să-ți împărtășești experiența și să-ți faci vocea auzită.
Cercetarea va avea loc in perioada octombrie-decembrie 2015 și va fi realizată exclusiv prin interacțiune online (de preferat Skype, dar pot fi folosite și alte platforme) și include 3 faze inter-relaționate, bazate pe voluntariat. În acea perioadă, cei care se înscriu să participe la acest studiu vor petrece cel mult 4 (patru) ore cu echipa de cercetare, după cum urmează:

  1. O sesiune de redactare a poveștii pe Skype (nu mai mult de o oră), ce se va concentra pe fazele pe care le veți avea de parcurs pentru a realiza o scurtă poveste în format digital. 
  2. Crearea și trimiterea unei povești care să aibă nu mai mult de 200 de cuvinte și cel mult 3 imagini, folosind tehnica discutată la conversația skype, în cel mult 2 săptămâni de la discuția cu echipa de cercetare.
  3. Un interviu ulterior creării povestirii prin Skype (nu mai mult de 30 de minute) în timpul căruia participanții vor reflecta asupra experienței de voluntariat și a poveștii rezultate.

LUAȚI LEGĂTURA CU NOI ȘI DAȚI VESTEA MAI DEPARTE

Luați legatura cu Dr. Camelia Crișan la adresa: camelia.crisan@comunicare.ro sau camelia.crisan@progressfoundation.ro  până la finalul lunii septembrie 2015 pentru a vă exprima intenția de participare la această cercetare.  

Echipa
CSR Volunteering Storytelling Research / Cercetare privind povestirile voluntariatului corporativ este un proiect coordonat de  Profesor univ. dr. Ana Adi, Profesor de Relații Publice și Comunicare Corporativă la Quadriga University of Applied Sciences din Berlin, Germania și Lector univ. dr. Camelia Crișan de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice a SNSPA din București, România. Profesorul Ana Adi scrie și conferențiază deseori despre social media, relații publice și RSC, iar Dr. Camelia Crișan scrie și publică despre RSC, povestiri digitale și dezvoltarea personalului în organizații. 

Rezultate

Companiile care vor participa la acest studiu vor primi copii ale rapoartelor de cercetare împreună cu un toolkit de realizare a povestirilor digitale și un format de analiză a voluntariatului corporativ. Vor fi incluse în diseminare și conferințe academice, publicații în reviste profesionale și academice, precum și participarea la diverse evenimente.

joi, 20 februarie 2014

Tăiatul frunzei la câini sau cum se rup hârtiile în România

Aţi auzit de Assystem Romania? E o companie care pune preţ pe eficienţă, pe eficacitate, pe responsabilitatea faţă de mediu şi faţă de angajaţi. Îi pasă atât de mult de impactul de carbon încât foloseşte angajaţii cei mai calificaţi pentru a se asigura că hârtiile, perfect rupte în bucăţi mici ajung la gunoi fără a se consuma curent electric sau benzină. Ce mai, această companie este o minune a tehnicii moderne!


Se pare că dl. Roger Coat, administratorul acestei companii traieşte în trecut sau în alt spaţiu geografic, mai precis în Anglia anilor Revoluţiei Industriale. Domnia sa nu lucrează în UE, altfel nu-mi explic pe ce se bazează această ilustră decizie managerială. Dl. Coat este în mod iremediabil un geniu al afacerilor. Cine nu şi-ar dori să-l aibă şef, cine n-ar vrea să înveţe din preaplinul înţelepciunii sale de administrator al resurselor umane ale afacerii. Vă rog, editori şi redactori de prin ziare şi reviste, daţi-i domnului Coat un spaţiu în care să ne împărteşească măreaţa-i filosofie de afaceri.
Discutăm despre afaceri responsabile, dar suntem, după cât se vede, într-un Ev Mediu întârziat - aşa cum îl numea profesorul Borţun. Ca urmare e posibil ca în timpul în care trăieşte dl. Coat să nu se fi auzit de brandul de angajator, să nu ştie, din meandrele istoriei unde sălăşluieşte, că oamenii se uită pe internet când îşi aleg un loc de muncă. Şi cât de retard să fii în condiţiile astea sa mai doreşti să munceşti în această companie?Din ce în ce mai des valoarea la bursă a companiilor este dată de bunurile intangibile, de patente, de imagine, de talentele care lucrează şi care crează şi inovează. Nu mai contează câte clădiri posezi sau care e flota de maşini, valoarea companiilor o dau oamenii şi creativitatea lor. Când tratezi oamenii cu aroganţă, când îi umileşti nu te poţi aştepta să fi luat în serios de viitoarele potenţiale talente, care-ţi pot duce compania mai departe.Cred că imaginea companiei ASS SYSTEM este iremediabil afectată, iar pe termen mediu şi lung efectele se vor vedea şi în buzunarele acţionarilor. Şi sper ca ei să-l aducă pe dl. Coat din meandrele istoriei în prezent cu o concediere. Şi poate că asta o să ajute şi la tranformarea brandului său de angajat, în aşa fel încât singura activitate care să-i mai rămână de făcut în România noastră contemporană să fie tăierea frunzei pentru câini. Hai marş!

Pentru mai multe detalii: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16603947-tocatorul-uman-hartii.htm





luni, 25 noiembrie 2013

Specialistul versus expertul in RSC. De ce ma asteptam ca Chevron sa invete ceva din dezastrul RMGC.

La lansarea cartii Corporatiile si societatea - Responsabilitatea sociala corporativa intre act voluntar si obligatie, am avut privilegiul de a avea printre speakeri o serie de colegi intr-ale cercetarii pe CSR/RSC, respectiv etica in afaceri. Evident, dl. profesor Bortun, mentorul noii generatii de cercetatori pro-RSC ne-a convinsa inca o data nu doar de stralucitul sau talent oratoric, dar si de justetea punctelor de vedere pe care le promovam in mediul academic romanesc.
Cristi Ducu, colegul meu de la Centrul de Etica Aplicata (Facultatea de Filosofie - Universitatea Bucuresti) a facut si o afirmatie care merita dezbatuta pe larg: "exista multi specialisti pe CSR/RSC, insa doar cativa experti".
Probabil ca acest gen de afirmatie nu va alarma pe nimeni, mai ales dintre aceia care cred ca rostul companiilor e sa faca profit indiferent de consecintele sociale ale acestui demers - decrepiti din epoca Friedman - aceia care traiesc inca in 1980. Dar pentru noi restul, care ne ducem traiul in contemporaneitate, si stim ca din 2017 raportarea de RSC va deveni o practica obligatorie pentru anumite companii, acest gen de afirmatie indeamna la reflectie.
Pentru ca nu poti face acest gen de raportare pur si simplu daca ai trecut printr-un training la GRI. Trebuie sa apuci sa practici, sa te lovesti de obstacole, sa rafinezi metodele de culegere a datelor necesare raportarii. Trebuie sa se constituie o breasla care sa faca schimb de bune practici, de exemple autentice.
Ori, ceea ce spunea si Cristina Balan, (prima persoana acreditata GRI din Romania si care a validat raportul creat  de ea cu cei de la GRI) este ca fara validarea rapoartelor, se face doar un fel de apa de ploaie - companiile platesc expertul, dar nu e garantata calitatea demersului.
Expertii nu trebuie sa existe doar in randul consultantilor ci si in randul clientilor, a companiilor ce vor fi auditate. Cat timp insa, activitatea de CSR/RSC din organizatii este alocata departamentului de PR sau marketing, o sa se intample o gramada de gogomanii, iar companiile o sa dea bani pentru produse sau servicii slabe calitativ.

O sa fie un fel de experiment ratat din start, ca acela facut de o companie de PR locala, ce lucreaza pentru Chevron. In loc sa faca stakeholder engagement cum scrie la carte, aceasta firma de PR, cu staif dealtfel, a trimis agenti de vanzari prin satele Moldovei - cate 2 insotiti de un bodyguard, ca sa convinga satenii sa accepte exploatarea gazelor de sist. Oare oamenii astia chiar nu au invatat nimic din ce s-a intamplat cu Rosia Montana? Pentru ei obtinerea licentei sociale si implicarea stakeholderilor este egala cu a vinde galeti din casa in casa. Nu doar ratat, dar mi-e sa nu se lase cu furci si topoare aruncate in urma echipei plus bodyguard. Dilentantism maxim. Nu vreau sa stiu cati bani plateste Chevron pentru asemenea sarlatanie la drumul mare. Si imi pare rau ca o companie serioasa se deda la practici care, asa cum s-a dovedit deja, au fost un esec rasunator in cazul companiei Gabriel Resources.

Daca acesti oameni de PR fara experienta sau intelegere, fara pic de maturitate sau empatie in lucrul cu comunitatile. vor fi "specialistii" care vor decide in viitor "expertii" ce se vor ocupa de raportarile companiilor lor pe CSR/RSC, putem fi siguri ca companiile vor avea inca un motiv sa imbrace vitrina in loc sa se priveasca obiectiv in oglinda.

Asa ca, zic, hai sa punem umarul si sa strangem randurile, sa ne constituim ca o retea, daca nu ca o comunitate de practicieni, pentru ca altfel toti o sa avem de pierdut. Mai ales atunci cand niste non-valori vor da un tun si vor face un raport, care nici la reciclarea hartiei nu va putea fi trimis.

Idei, comentarii, initiative?


luni, 4 noiembrie 2013

Lansare de carte: CORPORATIILE SI SOCIETATEA

Dragi cititori de blog,

Va invit sa ne vedem live si sa dezbatem pe teme de RSC la lansarea primei mele carti:

CORPORATIILE SI SOCIETATEA. RSC INTRE ACT VOLUNTAR SI OBLIGATIE.

Evenimentul va avea loc in 20 noiembrie de la ora 18.30 la Targul de Carte Gaudeamus, standul editurii TRITONIC.

Ne vom vedea si cu dl. profesor Dumitru Bortun dar si cu alti invitati de marca.

Va astept cu mare interes!




luni, 11 martie 2013

Limitele RSC - invitatie la dezbatere

Dragi urmaritori de blog,

In data de 19 martie voi sustine o prelegere si apoi ne vom aseza la dezbateri impreuna cu colegii de la SOCIETAL. Tema discutiilor este: Limitele RSC

Intrarea la eveniment este libera. Locatia este str. Dianei, nr. 4

Cu cat mai multi, cu atat mai bine!

joi, 18 octombrie 2012

Let me be poor!

Iata un articol publicat impreuna cu profesorul Bortun pe site-ul CRASSH al universitatii Cambridge, prezentat la o sesiune CRASSH dedicata investitiilor pe care le pot face companiile in paradigma C.K.Prahalad privind "baza piramidei".

Ce am avut noi de spus, puteti citi aici:
Bortun. D. & C.Crisan - Let me be poor!